Scrisoare deschisă cuprinzând poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roşia Montană.

Click here for the English version!

~ 14 iulie 2010 ~

Noi, studenţii şi cercetătorii români aflaţi la stagii universitare în afara României, ne declarăm profunda îngrijorare în legătură cu criza ecologică şi umanitară aproape iminentă de la Roşia Montană [1]. În această zonă din vestul României, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – firmă rezultată din partenieratul dintre Gabriel Resources, o companie multinaţională cu sediul în Canada, şi compania românească de stat Minvest S.A. – plănuieşte să deschidă o amplă exploatare auriferă la suprafaţă [2].

Numeroase instituţii şi  organizaţii non-guvernamentale româneşti şi internaţionale şi-au exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de acest proiect. Academia Română [3] împreună cu Alburnus Maior [4] (reprezentând proprietarii din comuna Roşia Montană care doresc să-şi continue existenţa în zonă), au evidenţiat riscurile semnificative la care ar fi expusă zona ca urmare a exploatării minereului la suprafaţă prin folosirea tehnologiilor pe bază de cianuri şi au semnalat consecinţele ireparabile asupra mediului natural şi asupra patrimoniului istoric şi arheologic datând din perioada romană si pre-romană. De asemenea, Bisericile istorice din zonă, reprezentând cetăţeni de toate confesiunile, şi-au declarat opoziţia fermă faţă de realizarea proiectului, în condiţiile în care populaţia din zona mai largă a Văii Arieşului nu a fost consultată [4,5]. Poziţii similare au fost adoptate şi de către ICOMOS [6], consultantul pe probleme arheologice al UNESCO, şi familia regală a României [7]. Recent, Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă Români Ad Astra a analizat într-un document dat publicităţii principalele probleme legate de propusa exploatare şi s-a pronunţat ferm împotriva începerii exploatării şi în sprijinul păstrării zonei ca destinaţie turistică [8].

În cele ce urmează, redăm câteva date informative despre proiect şi consecinţele sale potenţial devastatoare, extrase din documentele mai sus menţionate şi din datele prezentate de companie. În eventualitatea realizării proiectului, Roşia Montană ar deveni cea mai mare mină de aur din Europa, cu o producţie totală estimată la circa 300 de tone de aur şi o cantitate semnificativă de argint şi alte metale. Exploatarea, prevăzută să dureze 17 ani, se va face în urma săpării a patru cariere şi a unui iaz pentru depozitarea deşeurilor, întinse pe suprafaţa a două sate (Roşia Montană  şi Corna). Aceasta se va solda cu distrugerea a patru munţi, adăpostind importante galerii şi vestigii din perioada romană, desfiinţarea mai multor biserici şi cimitire, strămutarea unei mari părţi din populaţie şi ştergerea urmelor unei comunităţi milenare, dintre cele mai vechi atestate documentar în România.

Pe lângă distrugerile iremediabile, mult minimalizate în descrierea proiectului realizată de  RMGC, exploatarea ar avea o serie de efecte negative asupra echilibrului natural al regiunii, în primul rând prin posibilitatea contaminării ecosistemului cu cianuri şi metale grele. În ciuda tehnicilor avansate de stocare şi neutralizare pe care compania pretinde că le va folosi, studii de specialitate arată că ele nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă prevăzute de Directivele Europene privind gestionarea deşeurilor rezultate din minerit şi nu oferă garanţii suficiente împotriva scurgerilor şi contaminărilor accidentale [3,8]. Temerile în acest sens sunt justificate: în anul 2000, accidentul de la mina de aur din Baia Mare a dus la deversarea a 70 de tone de cianură in bazinul râului Tisa, producând un dezastru ecologic de proporţii şi afectând sistemul de apă potabilă din 24 de oraşe din România, Ungaria şi Iugoslavia [9]. Comparativ, iazul de decantare de la Roşia Montană ar fi de cel puţin 10 ori mai mare decât cel de la Baia Mare, cu un potenţial distructiv uriaş [8]. De asemenea, există locuri în lume unde, în urma declarării falimentului de către companiile exploatatoare (degrevate astfel de la plata daunelor), autorităţile locale cheltuiesc resurse substanţiale pentru întreţinerea unor foste zone de exploatări miniere soldate cu contaminări. Cazul minei de aur de la Yellowknife, Canada, care a lăsat in urmă un sol contaminat cu materiale toxice, este în acest sens concludent [10]. La aceste riscuri se adaugă efectele pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii populaţiei din zona mai largă [8], cât şi imposibilitatea unei dezvoltări normale a zonei în urma închiderii exploatării, prin suprimarea potenţialului turistic şi cultural.

În virtutea acestor argumente şi ca urmare a discuţiilor noastre cu locuitori ai Roşiei Montane, considerăm că raportul riscuri-beneficii este mult prea mare pentru autorizarea unei astfel de exploatări, iar statul român ar avea de pierdut pe termen lung prin derularea acestui contract. Pierderile de patrimoniu, evidenţiate pe larg în raportul Academiei Române [3], laolaltă cu distrugerea unei comunităţi depozitare a unei tradiţii unicat, obligă statul român să ia o decizie care să respecte importanţa culturală a zonei şi să vină în sprijinul cetăţenilor săi doritori să-şi continue existenţa pe pământurile de baştină. Sărăcirea accelerată a populaţiei Roşiei Montane prin desemnarea unei zone “monoindustriale” (ulterior declarată ilegală) şi obstrucţionarea încercărilor de dezvoltare alternativă mineritului sunt fapte pe care autorităţile locale trebuie să şi le asume şi să le remedieze cât mai curând. Agricultura şi turismul bazat pe tradiţiile locale pot face obiectul unei colaborări cu agenţiile de turism şi organizaţiile non-guvernamentale care au elaborat şi demarat proiecte de dezvoltare durabilă [4,8].

În condiţiile actuale, exprimarea unei poziţii publice în scopul responsabilizării societăţii civile şi a factorilor de decizie români şi europeni este atât necesară cât şi urgentă. România este expusă unei campanii publicitare agresive, sponsorizată de compania minieră, în vederea influenţării opiniei publice în favoarea proiectului de exploatare, iar RMGC se află în curs de obţinere a aprobărilor pentru începerea construcţiei barajelor pentru bazinele de deşeuri [11]. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care Parlamentul Uniunii Europene intenţionează să introducă legislaţie pentru interzicerea mineritului pe bază de cianuri [12].

Prin urmare, considerăm că implicarea instituţiilor statului şi a mass-mediei în autorizarea şi promovarea unui proiect aflat la limita legalităţii  cere o replică mai susţinută din partea societăţii civile, şi în special a tinerilor, care vor suporta consecinţele unor decizii pripite. Roşia Montană nu este o problemă ipotetică, din viitor, şi nici o situaţie pe care am moştenit-o de la generaţiile anterioare. Dacă nu luăm atitudine acum, peste 17 ani, când exploatarea de aur va fi luat sfârşit, generaţia noastră se va confrunta cu un dezastru ecologic şi cu problemele unei zone economice defavorizate. Nu putem abandona moştenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră! Acum, cât nu este prea târziu, ne stă în putere să ne solidarizăm cu cei care cred într-un viitor mai bun pentru Roşia Montană, bazat pe respectul faţă de natură, tradiţii şi istoria locului.

Semnatari: Asociaţiile Studenţilor Români de la Princeton University, Carnegie Mellon University, MIT, University of Minnesota, University of Chicago, Rutgers University, Arizona State University, University of Wisconsin-Madison, Harvard University, Stanford University, Caltech, University of Illinois at Urbana-Champaign, Yale University; Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS); Global Romanian Students and Young Professionals Society (GRSPS); Asociaţia “Ad Astra” a Cercetătorilor Români de pretutindeni.

*** Lista completă a semnatarilor ***

Surse:

[1] Documentar PBS
http://www.pbs.org/wnet/wideangle/lessons/gold-futures/program-summary/4514/
[2] Compania RMGC http://www.rmgc.ro
[3] Academia Română http://www.acad.ro/com2003/pag_com03_0304.htm
[4] Alburnus Maior http://rosiamontana.org
[5] Declaraţia bisericilor http://www.rosiamontana.ro/doc_ro.shtml?x=1830
[6] Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor Arheologice http://www.international.icomos.org/quebec2008/resolutions/pdf/GA16_Resolutions_final_EN.pdf
[7] Dezbatere publică găzduită de Casa Regală a României http://www.formula-as.ro/2009/892/spectator-38/din-sala-regilor-romaniei-s-a-strigat-salvati-rosia-montana-11773
[8] Raportul Ad Astra http://docs.ad-astra.ro/Pozitie_Rosia_Montana_Ad_Astra.pdf
[9] Accidentul de contaminare de la Baia Mare http://archive.rec.org/REC/Publications/CyanideSpill/
[10] Accidentul de contaminare de la Yellowknife http://en.wikipedia.org/wiki/Giant_Mine
[11] Aprobarea construcţiei barajelor Cetate si Corna http://www.marketwatch.com/story/rosia-montana-gold-corporation-will-receive-the-approvals-for-the-cetate-and-corna-dams-from-the-ministry-of-environment-2010-06-02-1226140
[12] Rezoluţia Parlamentului European privind interzicerea completă a mineritului cu cianuri http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress_page/064-74150-125-05-19-911-20100505IPR74149-05-05-2010-2010-false/default_en.htm
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

20 Responses to Scrisoare deschisă cuprinzând poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roşia Montană.

  1. Bravo!

    Foarte buna scrisoarea si documentatia. O dam si noi mai departe via facebook.

    Andrei Mocanu, Re.Generation

  2. Drencze Bogdan says:

    Am citit scrisoarea si va dau dreptate si aveti dreptate in tot ceea ce ati spun in aceasta scrisoare.Chiar anul trecut am fost la Rosia Montana si am intrat in mina si se vedeau urme de dalta si de ciocan si inscriptile pe piatra de la intrare in mine sunt exctraordinare si utilajele care se foloseau desi sunt antice sunt foarte eficiente.Dar nu asta vroiam sa spun in primul rand daca se deschide mina si lacul de decantare a cianurii deci pe o raza de 100 de km patrati nu o sa mai fie nimic pentru ca cianura la 20 de grade celsius de degaja in aer si distruge tot degeaba ne aburesc americanii k au ei tehnologia dar numai sa ne imaginam un dezastru ecologic k si cel din Baia Mare deci o sa fie o catastrofa de 2 ori mai mare.Eu sunt chiar din Baia Mare si stiu de revarsarea de cianura.Si mai vroiam sa spun si despre padurile de pe langa Alba Iulia ma scuzati ca deviez de la subiect am fost in Arieseni si umbland prin padurile de acolo deci toata padurea este la pamant sunt piscuri de munte golase fara un copac.Oameni buni trebuie sa ne trezim si sa oprim toate chestile astea pentru ca avem o tara frumoasa si sa nu o lasam pe mana oricui sa o vanda.Multumesc

    • Facaldo localnic says:

      Esti praf studentule esti “exctraordinar” de praf in domeniu. Daca tu esti student de Rosia, fiu de miner……eu sunt Papa. Oare dece 95 % din Rosieni vor minerit, sunt toti prosti si tu esti destept ? Sunt sigur ca lingi ceva din opozitie. Rusine tie si celor ca tine, lasati oamenii din Rosia sa faca ce stiu mai bine MINERIT

  3. Pingback: Scrisoare deschisă cuprinzând poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate cu privire la propusa exploatare de aur de la Roşia Montană « regalian

  4. Pingback: “Nu putem abandona moştenirea noastră culturală de dragul unor promisiuni de îmbogăţire efemeră!” (sursa STUDENTSFORROSIAMONTANA) « CORNU – un mic paradis

  5. radu toderas says:

    daca permitem aceasta crima culturala inseamna ca nu mai avem nici un respect pentru valori!

    • teofilos says:

      tara aia se duce de ripa, “crima culturala” te roade!!! nu pot intelege ce e aia CULTURA??? mai exista asa ceva in rominica?valori.. auzi……ha ha ha ha !!!ce sint alea nene ? esti ultimul care mai crede in asa ceva!

  6. Xenon X. says:

    Eu sunt cercetator roman in strainatate si pot sa va spun cu mana pe inima ca nu sustin in nici un fel punctul de vedere al acestui articol si al acestui grup de interese.

    Cata ipocrizie si grandomanie sa pui acest titlu!

    Cine va credeti ca sa sustineti ca reprezentati punctul de vedere al TUTUROR studentilor si cetatenilor romani din strainatate?

    Si printre altele eu sunt cercetatator la una din aceste universitati si nimeni nu mi-a cerut parerea.

    • Domnule Xenon, apreciem opinia d-voastra, si daca ne veti preciza numele d-voastra si afilierea exacta, ne vom asigura ca universitatea din care faceti parte va fi informata. In caz contrar, suntem nevoiti sa ne indoim de buna d-voastra credinta. In ultima instanta, asociatiile semnatare au luat decizia de sustinere in urma sprijinului acordat de LARGA MAJORITATE a membrilor lor. Vor exista, inerent, pareri potrivnice, care sunt supuse unui proces democratic. Daca d-voastra considerati ca poporul roman are mai multe de castigat de pe urma proiectului de exploatare, ne-am bucura sa va cunoastem argumentele. Cu stima – semnatarii scrisorii.

      • romanita says:

        Nu am nici o legatura cu Xenon X, dar sunt de acord cu acelasi punct de vedere. Nu puteti sustine ca aceasta petitie vine din partea “Studentilor si cercetatorilor romani din strainatate,” deci implict a tuturor. In primul rand nu cred ca puteti pretinde ca aveti o lista completa a tutoror persoanelor din acest grup. Sa spunem ca petitia e sustinuta din partea LSRS. Nici in acest caz, ca membra din LRSS nu pot sa zic ca am fost intrebata, asa cum sustineti, democratic, daca as fi de acord sau nu. Punctul meu de vedere in legatura cu Rosia Montana nu are absolut nici o relevanta aici. Totusi, as dori sa nu apara pe internet luari de pozitii in numele meu, indiferent de topicul pe care il reprezinta. Sugerez sa modificati titlul–Scrisoare din partea unui grup de studenti/cercetatori. Exagerarea submineaza de fapt si credibilitatea scrisorii. Nu fac parte din universitatile mentionate, dar, cum spuneam, sunt membra a LSRS. Emailul pe care l-am lasat imi confirma, sper, afilierea.

      • Multumim pt parere. Din cate stiu, LSRS, organizatie cu vreo 3000 de membri, nu functioneaza pe baza principiului dreptului de veto in luarea deciziilor. Pozitia lor a fost supusa la vot in cadrul Consiliului Director, care cuprinde reprezentantii alesi, si care a decis aproape in unanimitate sustinerea demersului. Decizia a fost facuta publica membrilor pe website-ul LSRS si printr-o serie de notificari (cel putin in SUA). Procesul e similar cu votarea unei legi in Parlament, bazandu-se pe principiul reprezentativitatii. Detalii in privinta procedurii le puteti afla direct de la ei. In ceea ce ne priveste, am lasat la latitudinea asociatiilor care ne sustin luarea deciziei, iar prin semnalele primite pana acum avem convingerea ca aceasta sustinere se bucura de o larga reprezentativitate. Cu ganduri bune – semnatarii.

  7. Pingback: Studenţii şi cercetătorii români din străinătate intervin in apararea Rosia Montana. De la Princeton University la Carnegie Mellon University, MIT, University of Minnesota, University of Chicago si Rutgers University | Victor Roncea Blog

  8. Pingback: Pentru ca Rosia Montana suntem noi

  9. Pingback: Re.Generation

  10. Mariana Nitelea says:

    Sustin pe deplin scrisoarea. Un milion de semnaturi ar putea aduce solicitarea pentru neutilizarea cianurilor/scrisoarea in fata Parlamentului European. Sper ca vom reusi sa obtinem numarul necesar de semnaturi. Transmit si eu in jur. Un cetatean european

  11. Pingback: Ad Astra sustine demersul studentilor romani din diaspora referitor la Rosia Montana eco.ifilosofie.ro eco-ifilosofie

  12. teofilos says:

    va doare pe voi toti in c.. de Rosia Montana ! bancul actual cu clima, mediul ,aminalele, il stim! e la moda azi sa fii ecolog, problema e cine dracu, va pune sa trimiteti scrisori in numele tuturor! daca ar exista multi ca voi ,in rominia nu ar trebui sa se faca nimic ca sa nu sara in sus ecologistii lui peste prajit!

    • Alexandra says:

      Teofilos,
      In primul rand, scrie corect.
      In al treilea rand, sunt sigura ca nu se merita sa pierd timpul dand reply la commenturile tale deplasate, dar o fac oricum.
      In al treilea rand, fii civilizat cand altii ti se adreseaza civilizat.
      In al patrulea rand, chestiunea trendului ‘eco’ care ‘pune bete in roate’ are loc peste tot in lume.
      In al cincilea rand, scrisoarea e in numele cui o semneaza, in cazul grupurilor de studenti e in numele majoritatii, sau e semnata de reprezentantii grupurilor de studenti. Poate Students for Rosia Montana poate clarifica modul in care scrisoarea a fost semnata de universitati, ligi, etc.
      In ultimul rand, se pot face bani de pe urma aurului doar timp de 17 ani, pe cand se pot face bani de pe urma traditiei, istoriei, naturii, atata timp cat exista omenire in Romania (hopefully sute, mii de ani).

      • Minerul says:

        Nu ati gasit alta arma decat studentii ??? Sunteti atat de prost informati, studentii din Rosia Montana si din localitatile din imprejurimi au trimis scrisori de sustinere a proiectului. Sunteti jalnici, chiar nu va dati seama ca nu puteti opri o comunitate sa prospere din ce stiu mai bine sa faca ??? Pa cei de aici toti 5 sau 10 cati sunt, ii intelegem ca o fac pentru un pumn de galbeni……dar voi ce primiti sa pierdeti vremea ???

  13. Pingback: Poziţia studenţilor şi cercetătorilor români din străinătate | Lupta pentru Roşia Montană

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s